regim-vegetarian
Modul în care percepem alimentatia si alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sanatatii si starii noastre de bine.

Problema reala consta in faptul ca nu consideram hrana ca fiind o necesitate  de importanta vitala pentru buna functionare a organismului nostru, ci o consideram, deseori, in mod superficial, doar o sursa de placere. Aceasta atitudine eronata ne determina sa  alegem emotional si nu rational, constient, ceea CE mancam.

Un alt aspect determinant legat  de modul in care intelegem sa ne hranim este si CUM mancam. Faptul de a putea avea acces cu usurinta la gustari toata ziua, lipsa unui program organizat de masa, mancatul grabit, compulsiv, in fata calculatorului la lucru, sau a televizorului acasa, toate aceste comportamente repetate zilnic duc in timp la crearea unor obiceiuri daunatoare pentru sanatatea noastra.

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezinta o sursa de placere – probabil cea mai la îndemana. Problema reala consta nu neaparat in faptul ca avem un aport prea mare de calorii, ci ca ne asiguram prea putini nutrienti, ceea ce face ca organismul sa ceara in permanent mai multa hrana.

Alimentatia sanatoasa inseamna sa consumam alimente variate si in cantitati potrivite pentru organismul nostru, pentru a  realiza un echilibru caloric si nutritiv, astfel incat sa dobandim o greutate corporala sanatoasa si o buna calitate a vietii .

REGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ (1)

1. Păstrează-ţi plăcerea de a mânca

Aceasta constituie un aspect plăcut al vieţii. Alimentaţia sănătoasă nu presupune ca anumite mâncăruri să fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar să existe un echilibru între alimentele din dietă, având drept scop creşterea calităţii vieţii şi minimalizarea riscului apariţiei bolilor.

2. Consumă alimente variate

Cu cât varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu atât mai mult organismul va primi toţi nutrienţii esenţiali, în special vitaminele şi mineralele atât de necesare menţinerii sănătăţii.

3. Alimentează-te corespunzător, astfel încât să-ţi menţii greutatea normală

Supragreutatea atrage după sine o multitudine de probleme de sănătate: produce suprasolicitarea articulaţiilor şi oaselor, creşte tensiunea arterială şi valorile colesterolului seric, produce anomalii respiratorii şi creşte riscul de apariţie a diabetului, bolilor cardiovasculare şi a accidentelor cerebrale.

4. Consumă o cantitate mare de cereale

Contrar opiniei generale, pâinea integrală şi neagră, orezul sau pastele făinoase nu constituie alimente hipercalorice; dimpotrivă, aduc nutrienţi importanţi, cum ar fi vitaminele din grupul B şi fibrele alimentare, conferă saţietate fără un aport de grăsimi şi sunt relativ ieftine. Această grupă de alimente trebuie să constituie baza alimentaţiei.

5. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume

Aceste alimente nu sunt doar importante surse nutritive (vitamina C, fibre alimentare), dar furnizează în acelaşi timp antioxidanţi importanţi, ce protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi a neoplaziilor. Orice dietă ar trebui să conţină zilnic cel puţin 5 porţii de fructe şi legume.

6. Consumă alimente care conţin o cantitate mică de grăsimi

Consumul excesiv de grăsimi produce creşterea nivelului seric de colesterol şi a riscului pentru apariţia obezităţii şi bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grăsimi cum sunt slănina, margarinele, mâncărurile prăjite, produsele lactate nedegresate, carnea grasă şi alimentele ce conţin aceste tipuri de grăsimi (produsele de patiserie).

7. Consumă ocazional produse zaharoase rafinate

Aceste alimente au o valoare energetică foarte mare, dar un conţinut nutritiv relativ scăzut.

8. Consumă alcool cu moderaţie sau deloc

În timp ce cantităţile modeste de alcool nu sunt dăunătoare la majoritatea populaţiei putând avea chiar efecte favorabile în anumite circumstanţe, consumul cu regularitate a unor cantităţi excesive atrage riscuri substanţiale.

9. Menţine echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică

Pentru a reduce riscul de apariţie a bolilor cronice, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, boala coronariană, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de cancere, este recomandat ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi a săptămânii.
Alimentatia corecta si sanatoasa nu trebuie să fie ocazionala, ci trebuie să fie integrata într-un stil de viata care ne va asigura starea generala de sanatate.

 

Bibliografie:

1.Mariana Graur si colaboratorii, Ghid pentru alimentatia sanatoasa, Ed. Performantica, Iasi, 2016